Dacă tot ai niște zile libere, ce-ar fi să-ți iei 2-3 ore, singur(ă) în cameră, sau să te scoți la o cafea? Pune-ți telefonul pe silent și scrie-ți tu ție o scrisoare. Stai în tihnă și uită-te la pagina albă până încep să-ți vină gândurile.

S-ar putea să înceapă să vină ca niște șoapte, s-ar putea să fie o avalanșă, s-ar putea să fie incoerente. Oricum ar veni la tine, iubește-le și scrie-le fără să le judeci, că nu-ți scrii temele de vacanță la Română. Scrii tu pentru tine și doar tu o să (re)citești, așa că lasă pixul să scrie pentru tine, prin tine.

Ce ai învățat anul ăsta? Când ai fost în culmea fericirii și când ai fost în butoiul cu tristețe? La ce oameni ai renunțat? Ce oameni noi ai lăsat să se apropie? Vezi? Deja curge pixul.

Ce planuri ai pentru 2019? Cu ce ești tu un om minunat? Hai, nu te codi. Cum poți să-ți faci ție viața mai faină? Dar altora? Nu fenta întrebarea, începe cu tine.

E ok dacă vrei să-ți propui 10 lucruri. E ok și dacă vrei să faci un singur lucru. Nu e o întrecere, ești doar tu cu tine. Lasă pixul să scrie fără să filtrezi. Cine știe o să ajungi pe foaie, tocmai pentru că nu scrii ca să ajungi la o concluzie.

O să simți când ți se termină gândul. Eu simt ca atunci când oprește trenul în gară: emoția din stomac scade, pixul încetinește și se oprește când vine momentul să cobor.

Și după ce „cobori”, împăturește scrisoarea, bag-o într-un plic, scrie-ți numele pe plic, lipește-l bine și dă scrisoarea cuiva drag care s-o țină până la anul. Nu, n-o s-o piardă, că sigur are un dosar cu diplome de la Cangurul, certificatul de naștere și analizele de acum ț ani. Pune-ți și un reminder în calendar, just to be sure.

Și, dacă tot faci asta pentru tine, dă ideea mai departe. Un pic de reflecție face bine oricui.