Pământ și nuiele

Golește-mă,
te rog, când sunt plin de mânie
și cântă-mi,
te rog, despre copilărie.

Lipește,
te rog, pe zidurile mele
o scară îngustă
din pământ și nuiele.

Și nu mă lăsa
să mai dorm dimineața,
că eu nu am habar
cum ni se scurge viața.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s