Ce mă trezește?

Vine o perioadă de reflexie. Și am început de vreo săptămână să mă gândesc (și) la mine. Și la ce fac eu. Și de ce. Și la ce fac alții pentru mine. Și de ce. Și la ce visez, la lucrurile alea care ard în mine și care mă trezesc dimineața din somn. Și nu mă refer la alarmă. Ci la dorințe. Să văd, să simt, să descopăr, să mă bucur, să iubesc, să cresc, să „orice”.

Oare chiar să „orice”? Aș zice că nu. Și că de fapt sunt zile în care mă trezesc făcând lucruri care nu-mi plac, mult după ce a sunat alarma. Oare ce e despre mine? Despre ceea ce îmi place? Despre ceea ce îmi dă energie, despre ceea ce mă face să zâmbesc? Oare ce e pentru mine în tot ce mă trezesc că fac.

E greu să treci peste frici, e greu să sari peste prejudecăți, e dificil să ai curaj. Și asta nu înveți de la nimeni. Pentru că e despre fricile, prejudecățile și curajul tău. E greu să îți găsești inima și e și mai greu să îți iei inima în dinți. Și să faci primul pas. Apoi pe al doilea. Apoi să ridici privirea și să mergi. Înainte. Dar înainte să ajung cărunt sau plin de riduri, a cui viață o voi trăi? Dacă voi fugi de fricile mele, atunci pe ale cui le voi trăi?

Dacă fugim de noi, atunci ce mai este despre noi în toată povestea?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s